N-a fost sa fie- Anda

Aveam 5 ani. Viata era destul de monotona pe atunci – dimineata ma duceau mama sau bunicul la gradinita, unde imi luam in primire bancuta, apoi urma un scurt program de inviorare, joaca, numaratul randunelelor pe sarma sau vreo poveste, o gustare, iar joaca, pe-afara de data asta si dupa pranz ajungeam acasa si iarasi o luam de la capat cu joaca impreuna cu alti copii din fata blocului. Destul de plictisitor, v-am spus…Pana intr-o zi, cand la gradinita a venit un nou coleg si de atunci parca zilele nu au mai fost la fel.
Il chema Tudor, avea tot 5 ani, era cu un cap mai inalt decat ceilalti copii si cand radea facea gropite in obraji, Mi s-a parut mai interesant ca jucariile prafuite din lada, asa ca am inceput sa petrec mai mult timp cu el, spre gelozia prietenei mele de atunci. Cel mai des ne jucam cu masinutele si eram tare fericita ca ma lasa sa le manevrez, ca doar eu si inca un baiat mai aveam voie, era destul de posesiv. Ne mai jucam si cu cuburile de plastic, mari si colorate, din care construiam fortarete pe care trebuia sa le aparam de ceilalti colegi rai.
Nu stiam prea multe despre el, dar ne jucam frumos si simteam eu asa ca ma place pentru ca o data mi-a luat scaunul pe care stateam si am cazut pe jos si cand am inceput sa plang educatoarea m-a consolat spunandu-mi ca asa fac baietii cand le place o fata. Asa ca dupa ce plecam de la gradinita, mergeam la bunica si ii spuneam ca atunci cand voi fi mare, eu si Tudor ne vom casatori si vom trai intr-un castel (poate facut din cuburi).
Intr-o zi, pentru ca se tot zbenguia fara incetare, si-a prins degetul in usa si i-a curs atat de mult sange, ca educatoarea a trebuit sa ii faca ditamai bandajul. Am plans mai rau ca el atunci…
Dar mai rau am plans cand, dupa cateva luni, am aflat ca urmeaza sa plece de tot. Nu la alta gradinita din oras, nici macar in Bucuresti, despre care stiam pe atunci ca este capitala tarii noastre, ci intr-un loc atat de indepartat ca nu puteam sa il strabat nici cu gandul. Canada. M-am dus repede acasa si am vazut pe Globul rotitor ca este peste o bucata nesfarsita de apa. Deci nu aveam sa il mai vad niciodata…
Am continuat sa sufar si sa bocesc toata vara si sa ii bat la cap pe ai mei ca vreau si eu sa ma duc in Canada. Pana pe la inceputul toamnei, cand am trecut in grupa mare si a intrat in peisaj un alt coleg, Cristi…

Marius- Daniela

Îmi revin în minte filele de jurnal în care vorbeam cu el.Eram în clasa a 8a B și îl adoram.El era în clasa a8 a A și nu mă băga în seamă. Blond, cu ochi căprui, cu zâmbet lung, glumeț în pauze, serios la ore.Lucrul acesta îl știu pentru că în clasele 1-5 a fost la noi, la B.

Visam în fiecare zi să vorbească cu mine.L-am invitat la ziua mea de naștere, pe la 14 ani. S-a desfășurat în apartamentul părinților.Îmi doream să mă invite la dans însă singurul lucru pe care l-a făcut a fost să arunce cu popcornul făcut de tata în mine. Eram fericită totuși că m-a băgat în seamă.

Când îl zăream, mă făceam roșie că soarele la răsărit, încetineam mersul, îl așteptăm să ajungă lângă mine imaginându-mi cum îi voi spune,,Bună!. Însă trecea cu viteză încercând să ajungă la alt coleg.Îi spuneam un ,,Bună!’’ șters, de-abia auzit de mine.

Ne pregăteam de banchet și nu știu cum s-a făcut căci și A-ul îl organizau în aceeași zi la aceeași oră.Știam acest lucru de la bună colegă și prietenă de la A, Crina.

M-am pregătit cu grijă m-am îmbrăcat cu rochia cea roșie cu buline negre.Era scurtă și mulată pe corp.Am plâns și m-am rugat de mama îndelung să o cumpere.

Eram slabă, înăltuță, șatenă.El era blond.

În paginile jurnalului meu se regăseau dorințe nevinovate.Îi scriam și îi spuneam cât de mult mi-aș dori să intre în clasă, în ziua banchetului, să mă invite la dans.

Am pornit spre banchet cu platourile de prăjituri tremurând.Clasa era împodobită frumos.Baloane roșii, galbene, verzi, albastre erau agățate pe la ferestre.Pe tablă scria ,,Rămas bun școală generală!’’. Din casetofonul cu boxe atașate răsuna Happy Nation, Ace of Base.

Am așteptat ceva vreme să intre pe ușa clasei.Nu s-a întâmplat.Atunci am fugit pe hol și am intrat eu pe ușa clasei lui.Nu venise la banchet!