Revedere- Cristina

– “Ai avut o idée buna sa ne intalnim in parc astazi!”, spuse prietena mea Adriana.

I-am zambit cu drag si m-am gandit ca intr-adevar fusese o idée buna sa ne plimbam prin Cismigiu. Dupa ultimele zile de ploaie ce pareau interminabile, atat soarele ce stralucea timid pe cerul acelei dimineti de mai, cat si mirosul imbietor al florilor proaspete de tei, pareau o adevarata binecuvantare, chiar si pentru cei care nu credeau in Dumnezeu!

Ma bucuram mult sa-mi ravad prietena. Atmosfera de basm a naturii ce ne impingea fara voia ei intr-o stare de vis, ne-a surprins pasind in nepasare, ratacind pe aleile incantatoare ale parcului, depanand tot mai multe amintiri si povesti.

Nu aveam sa bagam de seama cum zburase timpul si nici de schimbarea culorii cerului, iar odata cu primul tunet, a inceput si o ploaie cum rar intalneai… Fara sa stam pe ganduri, déjà ude pana la piele, Adriana si cu mine, ne-am descaltat de tocuri si am inceput sa alergam cat de repede ne tineau picioarele, spre primul tei batran ce ne putea servi ca si adapost.

Razand cu pofta, nu m-am putut abtine sa-mi intreb prietena:

– “Ce parere ai acum? Ti se mai pare o idée buna ca ne-am intalnit in parc?”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s